Monday, 15 June 2009

Dilīpa

ākārasadṛśaprajñaḥ prajñayā sadṛśāgamaḥ /
āgamaiḥ sadṛśārambha[ḥ] ārambhasadṛśodayaḥ // Ragh_1.15 //

Pe măsura trupului îi este intelectul, pe măsura intelectului, cunoaşterea [scripturilor] (āgama)
comparabilă cu cunoaşterea îi sunt faptele, comparabilă cu faptele îi este reuşita.

Wednesday, 6 May 2009

Hitopadesa - povestea celor trei hoti

asti gautamasyāraṇye prastuta-yajñaḥ kaścid brāhmaṇaḥ |
Era in padurea lui Gautama un anume Brahman devotat sacrificiului.
sa ca yajñārthaṃ grāmāntarāc chāgam upakrīya, skandhe nītvā, gacchan dhūrta-trayeṇāvalokitaḥ |
Si el dintr-un alt sat in scopul sacrificiului un tap cumparand, pe umar ducandu-l, calatorind de trei hoti a fost vazut.
tatas te dhūrtāḥ-yady eṣa chāgaḥ kenāpy upāyena labhyate, tadā mati-prakarṣo bhavatīti samālocya, vṛkṣa-traya-tale krośāntareṇa tasya brāhmaṇasyāgamanaṃ pratīkṣya pathi sthitāḥ |
Atunci acei hoti astfel gandind: "Destepti am fi daca am lua cumva acel tap", sub trei copaci la distanta de o krosha unlu de altul asteptau in drum apropieree acelui brahman.
tatraikena dhūrtena gacchan sa brāhmaṇo 'bhihitaḥ-bho brāhmaṇa !
Acolo, de catre un hot acel brahman calator a fost strigat: Hei, brahmane!
kim iti tvayā kukkuraḥ skandhenohyate |
De ce cari cainele pe umar?
vipreṇoktaṃ-nāyaṃ śvā, kintu yajña-cchāgaḥ |
Inteleptul apuse: Nu, asta este doar un tap pentru sacrificiu.
athāntara-sthitenānyena dhūrtena tathaivoktam |
Atunci un alt hot aflat intre spuse acelasi lucru.
tad ākarṇya brāhmaṇaś chāgaṃ bhūmau nidhāya muhur nirīkṣya, punaḥ skandhe kṛtvā dolāyamāna-matiś calitaḥ |
Auzind aceasta, brahmanul lasand tapul pe pamant si-l examina imediat, apoi din nou pe umar facand nehotarat tremurator.
yataḥ-matir dolāyate satyaṃ satām api khaloktibhiḥ |
Astfel, chiar [si] mintea celor buni este indoita de catre vorbele celor rai.

Tuesday, 5 May 2009

O poveste din Hitopadeşa

asti gautamasya maharṣes tapovane mahātapā nāma muniḥ |
Traia in padurea de austeritati a lui Gautama Maharṣi un intelept pe nume Mahātapā.
tatra tena āśrama-saṃnidhāne mūṣika-śāvakaḥ kāka-mukhād bhraṣṭo dṛṣṭaḥ |
Acolo, in vecinatatea ashramului, el a vazut un pui de soarece scapat din ciocul unei ciori.
tato dayā-yuktena tena muniā nīvāra-kaṇaiḥ saṃvardhitaḥ |
Apoi[soarecele] a fost crescut de catre acel intelept cuprins de mila cu boabe de orez salbatic.
tato biḍālas taṃ mūṣikaṃ khāditum upadhāvati |
Mai tarziu o pisica il alerga pe acel soarece sa-l manance.
tam avalokya mūṣikas tasya muneḥ kroḍe praviveśa |
Vazandu-l, soarecele intra in sanul acekui intelept.
tato muninoktam-mūṣika ! tvaṃ mārjāro bhava |
Atunci inteleptul spuse: soarece, fii pisica!
tataḥ sa biḍālaḥ kukkuraṃ dṛṣṭvā palāyate |
Apoi acea pisica vazand un caine, fugi.
tato muninoktaṃ-kukkurād bibheṣi, tvam eva kukkuro bhava |
Atunci inteleptul spuse: te temi de caine, caine fa-te!
sa ca kukkuro vyāghrād bibheti tatas tena muninā kukkuro vyāghraḥ kṛtaḥ |
Si el, caine [fiind] se temea de tigru. Atunci de acel intelept il facu pe caine tigru.
atha taṃ vyāghraṃ munir mūṣiko 'yam iti paśyati |
Acum Inteleptul il privea pe tigru ca fiind soarece.
atha taṃ muniṃ vyāghraṃ ca dṛṣṭvā sarve vadanti-anena muninā mūṣiko vyāghratāṃ nītaḥ |
Si vazandu-i pe intelept si pe tigru, toti spuneau: soarecele este transformat in tigru de acest intelept.
etac chrutvā sa-vyatho vyāghro 'cintayat-yāvad anena muninā sthīyate, tāvad idaṃ me svarūpākhyānam akīrtikaraṃ na palāyiṣyate ity ālocya mūṣikas taṃ muniṃ hantuṃ gataḥ |
Auzind aceasta acel tigru tulburat gandi: "Cata vreme se va sti ca sunt creat de intelept si-mi vor aduce faima proasta cu povestea formei proprii atata vreme nu vor fi infricosati de mine". Vazand aceasta, soarecele merse a-l ucide pe intelept.
tato muninā taj jñātvā-punar mūṣiko bhava ity uktvā mūṣika eva kṛtaḥ |
Atunci, inteleptul cunoscand aceasta spuse: "fii din nou soarece" si soarece se facu.

Saturday, 11 April 2009

Exerciţiul 3

In postul anterior am dat link către un manual de Sanscrită pentru licee. Mai jos am rezolvat exerciţiul 3 din acesta.

1. kākaḥ phalāni khādati | Cioara mănâncă fructe.
2. jalam dravati | Apa curge.
3. duḥkham smarataḥ | Ei doi işi amintesc nefericirea.
4. aśvāḥ parvatam prati dhāvanti | Caii aleargă spre munte.
5. nṛpaḥ ācāram śaṃsati | Regele laudă comportamentul.
6. janāḥ jīvanti | Oamenii trăiesc.
7. deśam tyajāvaḥ | Noi doi parasim ţara.
8. grāmaṃ sarvataḥ vṛkṣāḥ rohanti | Copacii cresc pe toate părţile satului.
9. kūpam nikaṣā dāsau vadataḥ | Doi servitori vorbesc lângă fântână.
10. kanakaṃ vinā śarīraṃ jīvati | Corpul trăieşte fără aur.
11. śīlam bodhāmi | Eu [îmi] cunosc caracterul.
12. sukham duḥkham jayati | Fericirea învinge durerea.
13. naraḥ indhanam vahati | Bărbatul cară combustibil.
14. kapotaḥ karam tyajati | Porumbelul părăseşte mâna.
15. parvatam paritaḥ kamalāni rohanti | În jurul muntelui cresc lotuşi.
16. janaḥ annam pacati | Bărbatul prepară hrana.
17. aśvāḥ tṛṇam khādanti | Caii mănâncă iarbă.
18. pātre antarā kapotaḥ patram tyajati | Porumbelul paraseşte fântâna in interiorul vasului.
19. meghāḥ saranti | Norii pleacă.
20. dhik bālam | Ruşine băiete!.
21. annam antareṇa kamalam rohati | Lotusul creste fără mâncare.
22. naraḥ tṛṇam vapati | Bărbatul împrăştie iarba.
23. parvatam ubhayataḥ nṛpaḥ vṛkṣāṇ dahati | Regele arde copacii de pe ambele părţi ale muntelui.
24. anu nṛpam dāsaḥ brajati | Servitorul merge după rege.
25. anu śāstram bālau nṛpam namataḥ | Cei doi băieţi il slăvesc pe rege in acord cu preceptele sacre.
26. sthānam abhitaḥ dāsaḥ phalāni pacati | Într-un loc din apropiere servitorul găteşte fructe.
27. vanam samayā vasāmaḥ | Noi locuim lângă pădure.
28. ati kanakam sukham | Fericirea este deasupra aurului (bogăţiei).
29. upa deśam nṛpaḥ | Regele este sub ţară.

Wednesday, 8 April 2009

Sanscrita pentru începători

Manuale/gramatici:
Culegeri de texte:
Resurse în internet:

Monday, 23 February 2009

Inţelepciunea populară Indiană - hitopadeṣa (I)

suhṛdāṃ hita-kāmānāṃ yo vākyaṃ nābhinandati |
sa kūrma iva durbuddhiḥ kāṣṭhād bhraṣṭo vinaśyati // Hit_4.4 //

Cel care (yo) nu tine cont(
nābhinandati) de cuvântul(vākyaṃ) prietenilor(suhṛdāṃ) binevoitori(hita-kāmānāṃ)
va pieri(
vinaśyati) precum(iva) ţestoasa(kūrma) proastă(durbuddhiḥ) căzută(bhraṣṭo) de pe băţ(kāṣṭhād).

Tuesday, 27 January 2009

Interview with Professor Alexis Sanderson of All Souls College, Oxford


Professor Alexis Sanderson from Chris Brunner on Vimeo.

Interview with Professor Alexis Sanderson of All Souls College, Oxford.