Showing posts with label resurse online. Show all posts
Showing posts with label resurse online. Show all posts
Wednesday, 6 July 2011
Wednesday, 15 December 2010
De citit - Nāgārjuna
Nāgārjuna’s Arguments on Motion Revisited
Labels:
articole,
de citit,
Jan Westerhoff,
Nāgārjuna,
resurse online
De citit - Dharmakīrti
Dharmakīrti on the role of causation in inference as..
Ancient Indian Logic as a Theory of Case-Based Reaso..
Monks Who Have Sex Pārājika Penance in Indian Buddhi..
Dharmakīrti Against Physicalism
Dharmakīrti and his Commentators on Yogipratyaksa
On the Utilisation of Causality as a Basis of Infere..
Realizing the unreal Dharmakīrti’s theory of yogic p..
Shifting Boundaries Pramāna and Ontology in Dharmakī..
An Interpretation of Dharmakīrti´s Svabhāva-Hetu
Breaking the Circle. Dharmakīrti’s Response to the C..
DHARMAKĪRTI AND HUSSERL ON NEGATIVE JUDGMENTS
Ancient Indian Logic as a Theory of Case-Based Reaso..
Monks Who Have Sex Pārājika Penance in Indian Buddhi..
Dharmakīrti Against Physicalism
Dharmakīrti and his Commentators on Yogipratyaksa
On the Utilisation of Causality as a Basis of Infere..
Realizing the unreal Dharmakīrti’s theory of yogic p..
Shifting Boundaries Pramāna and Ontology in Dharmakī..
An Interpretation of Dharmakīrti´s Svabhāva-Hetu
Breaking the Circle. Dharmakīrti’s Response to the C..
DHARMAKĪRTI AND HUSSERL ON NEGATIVE JUDGMENTS
Monday, 13 December 2010
De citit
Utpaladeva - Ajaḍapramātṛsiddhi
The Commitments of a Madhyamaka Trickster
Twenty-Two Ways to Lose a Debate
Otherness in the Pratyabhijñā philosophy
Remarks on Compassion and Altruism in the Pratyabhijñā Philosophy
The Commitments of a Madhyamaka Trickster
Twenty-Two Ways to Lose a Debate
Otherness in the Pratyabhijñā philosophy
Remarks on Compassion and Altruism in the Pratyabhijñā Philosophy
Labels:
Abhinavagupta,
Ajaḍapramātṛsiddhi,
articole,
de citit,
debate,
Madhyamaka,
resurse online,
utpaladeva
Friday, 8 October 2010
Scimbare nume blog
Am luat decizia sa schimb numele si adresa blogului de limba engleza. Acum se numeste: Sanskrit bits and pieces. Daca l-ati considerat interesant in trecut, va recomand sa va actualizati bookmarkurile.
Wednesday, 8 April 2009
Sanscrita pentru începători
Manuale/gramatici:
- Michael Coulson - Teach Yourself Sanskrit Complete Course
- Arthur Anthony MacDonell - Sanskrit Grammar for Students
- Antoine Robert - A Sanskrit manual for high schools (1968)
- Charles Rockwell Lanman - A Sanskrit Reader: With Vocabulary and Notes (1912)
- The Sanskrit reader - Saṃskṛtapāṭhāvaliḥ
Labels:
culegere de texte,
gramatică,
manual,
resurse online,
sanscrită
Tuesday, 27 January 2009
Interview with Professor Alexis Sanderson of All Souls College, Oxford
Professor Alexis Sanderson from Chris Brunner on Vimeo.
Interview with Professor Alexis Sanderson of All Souls College, Oxford.
Saturday, 2 August 2008
Miron Costin şi India
Ruşinat fiind că mă interesez de limbile antice al Indiei fără să am habar de limba Română a evului mediu, m-am pus pe treabă şi cu un singur telefon am aflat unde pot găsi ediţiile critice ale scrierilor româneşti vechi. "Răsfoind" online una dintre acestea, nu mică mi-a fost uimirea să mă reîntâlnesc cu India. Este vorba despre un pasaj de Miron Costin în capitolul "Versuri", pasaj pe care o să-l reproduc mai jos.
Extras din ediţia critică din 1965 a cronicii "De neamul Moldovenilor ~ 1686" de Miron Costin ce este pusă la dispoziţie online de Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu.
ÎNŢELESUL PILDELOR CE SÎNTU ÎN
STIHURI
Din toate stihurile să înţeleg deşărtările şi nestă-
tătoare lucrurile lumii şi viiaţa omenească scurtă,
cu mărturie din David prorocul mai ales. Apoi,
unde să pomenéşte de ceriŭ şi de soare, de lună,
de stéle, acéstea toate că vor avea sfîrşit şi să vor
primeni. Sfînta Scriptură ne învaţă: numai
Dumnezeu ieste fără sfîrşit şi vécinic.
Pentru Ţiros-împăratul, carile îl pomenescŭ sti-
hurile. Acestŭ împăratŭ au fostŭ foarte mare şi
avut şi au supus Indiia şi pre tătari şi toată Asiia
(Asiia ieste a patra parte de lume). Mai apoi bătîn-
dŭ războiŭ cu tătarii, au bătut într-o zi fără număr
oşti tătărăşti şi au omorîtŭ într-acéiaş zi trei ficiori
a Timeriei, ai împărătésii cei tătăraşti, cu mîna sa.
Şi după izbîndă, fiindŭ fără de grijă, au discălicatŭ
cu oştile între nişte munţi. Împărăteasa văzîndu-l
fără grijă şi fără de străji (că ea era fugită într-un
munte), au îndemnatŭ mîrzaci tătăraşti şi l-au lovitŭ
noaptea. Şi aşa au răsipit || oastea, cît pre dînsul
l-au prinsŭ viu, pre însuş împăratul Ţiros. Multă
seamă de oaste, oameni prinşi, zic istoriile, din
oastea lui Ţiros, au junghiatŭ Temira însăşi cu
mîna ei, cîtŭ din sîngele a oameni junghiiaţi au
umplut o cadă de sînge, apoi au tăiat capul lui Ţir
şi l-au pus în sînge şi au strigat: „Satură-te, Ţiros,
de sînge omenescŭ“. La acea primejdie au sosit acel
mare împărat şi vestit în lume.
Pentru Ganghies, ce să pomenéşte. Ganghie ieste
o apă curătoare mai mare decît Nilul şi decîtŭ
Dunărea; ieste la Indiia acea apă, din céle patru
ape ce ies din raiŭ. Să chiamă la Sfînta Scrip-
tură Gheon, şi ea disparte Hindiia în doao părţi.
Asupra acei ape fiind Ţiros discălicatŭ cu oaste,
au mersŭ un copil din casă să scalde un cal foarte
drag lui Ţir; scăldîndu-l, s-au înecatŭ şi calul, şi
copilul. De mînie şi de jale, Ţiros, un an au şăzut
şi au săpatŭ apa acéia Ganghies în 60 de locuri.
Şi aşa despărţită în multe părţi, au trecut în vad
oastea.
Célelalte stihuri vei înţélege pre rîndŭ. Pentru
norocul, mulţi întreabă: ieste ceva norocul, şi ce
ar fi acela norocul? Răspunsŭ: norocul nu ieste
alta, numai lucrurile ce ni să pri-||lejescŭ şi ni să
întîmplă, ori bune, ori réle, zicem acelor întîmplări
norocul. De ni să prilejescŭ lucruri bune şi pre
voie, zicem noroc bun; de ni-s împotrivă, au peste
voie şi cu scădére, zicem norocul rău. Deci, cum
întîmplările acéstea au nume în toate limbile,
aşa şi în limba noastră cu un cuvîntŭ să închide şi
să zice: norocul. ||
Extras din ediţia critică din 1965 a cronicii "De neamul Moldovenilor ~ 1686" de Miron Costin ce este pusă la dispoziţie online de Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu.
ÎNŢELESUL PILDELOR CE SÎNTU ÎN
STIHURI
Din toate stihurile să înţeleg deşărtările şi nestă-
tătoare lucrurile lumii şi viiaţa omenească scurtă,
cu mărturie din David prorocul mai ales. Apoi,
unde să pomenéşte de ceriŭ şi de soare, de lună,
de stéle, acéstea toate că vor avea sfîrşit şi să vor
primeni. Sfînta Scriptură ne învaţă: numai
Dumnezeu ieste fără sfîrşit şi vécinic.
Pentru Ţiros-împăratul, carile îl pomenescŭ sti-
hurile. Acestŭ împăratŭ au fostŭ foarte mare şi
avut şi au supus Indiia şi pre tătari şi toată Asiia
(Asiia ieste a patra parte de lume). Mai apoi bătîn-
dŭ războiŭ cu tătarii, au bătut într-o zi fără număr
oşti tătărăşti şi au omorîtŭ într-acéiaş zi trei ficiori
a Timeriei, ai împărătésii cei tătăraşti, cu mîna sa.
Şi după izbîndă, fiindŭ fără de grijă, au discălicatŭ
cu oştile între nişte munţi. Împărăteasa văzîndu-l
fără grijă şi fără de străji (că ea era fugită într-un
munte), au îndemnatŭ mîrzaci tătăraşti şi l-au lovitŭ
noaptea. Şi aşa au răsipit || oastea, cît pre dînsul
l-au prinsŭ viu, pre însuş împăratul Ţiros. Multă
seamă de oaste, oameni prinşi, zic istoriile, din
oastea lui Ţiros, au junghiatŭ Temira însăşi cu
mîna ei, cîtŭ din sîngele a oameni junghiiaţi au
umplut o cadă de sînge, apoi au tăiat capul lui Ţir
şi l-au pus în sînge şi au strigat: „Satură-te, Ţiros,
de sînge omenescŭ“. La acea primejdie au sosit acel
mare împărat şi vestit în lume.
Pentru Ganghies, ce să pomenéşte. Ganghie ieste
o apă curătoare mai mare decît Nilul şi decîtŭ
Dunărea; ieste la Indiia acea apă, din céle patru
ape ce ies din raiŭ. Să chiamă la Sfînta Scrip-
tură Gheon, şi ea disparte Hindiia în doao părţi.
Asupra acei ape fiind Ţiros discălicatŭ cu oaste,
au mersŭ un copil din casă să scalde un cal foarte
drag lui Ţir; scăldîndu-l, s-au înecatŭ şi calul, şi
copilul. De mînie şi de jale, Ţiros, un an au şăzut
şi au săpatŭ apa acéia Ganghies în 60 de locuri.
Şi aşa despărţită în multe părţi, au trecut în vad
oastea.
Célelalte stihuri vei înţélege pre rîndŭ. Pentru
norocul, mulţi întreabă: ieste ceva norocul, şi ce
ar fi acela norocul? Răspunsŭ: norocul nu ieste
alta, numai lucrurile ce ni să pri-||lejescŭ şi ni să
întîmplă, ori bune, ori réle, zicem acelor întîmplări
norocul. De ni să prilejescŭ lucruri bune şi pre
voie, zicem noroc bun; de ni-s împotrivă, au peste
voie şi cu scădére, zicem norocul rău. Deci, cum
întîmplările acéstea au nume în toate limbile,
aşa şi în limba noastră cu un cuvîntŭ să închide şi
să zice: norocul. ||
Friday, 20 June 2008
Pentru momentele jenante
Sunt uneori in viaţa omului momente jenante in care nu-şi mai aminteşte care era conjugarea corectă a unui verb. Pentru acele momente exista situl Verbix On-line Conjugator. Situl ofera servicii de conjugare pentru o mulţime de limbi.
P.S. Domnul Vanghelie, vizitati acest site!
P.S. Domnul Vanghelie, vizitati acest site!
Subscribe to:
Posts (Atom)